Istoria comunei Balilesti
Fiind un meleag românesc străvechi, comuna Bălilești deține
dovezi și mărturii foarte importante, cu conotații istorice. Denumirea
localității vine de la Bălilă, căpitan în oastea domnitorului Radu de la Afumați,
ginerele domnitorului Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeș,
atestarea documentară în acest sens avand la baza actul din 5 septembrie 1519.
Monumentele istorice din comuna Bălilești
Printre altele, comuna Bălilești se mândrește cu un minunat
ansamblu architectural, reprezentat de Curtea lui Mareș Băjescu, ce datează din secolul al XVII-lea, aflat în satul Băjești și format
din câteva elemente spectaculoase de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1666), ruinele casei, ruinele povernei, grajdul și zidul de incintă
cu turnuri. De asemenea, tot de interes național este și o cruce de piatră din
1662, aflată la 300m sud-vest de aceeași biserică și clasificată ca
monument memorial sau funerar.
De asemenea, alte obiective din comună sunt prezente pe lista monumentelor istorice din
județul Argeșdrept monumente de
interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Este vorba
despre Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și Biserica „Duminica Tuturor
Sfinților” (1824) din fostul sat Rumânești
(actualul sat Valea Mare) astăzi parte a satului Bălilești și casa
Agripina Constantinescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din satul Valea
Mare-Bratia.
Cele 7 sate ce formeaza in prezent comuna Balilesti infiintata in anul 1968, au avut evolutii diferite:
Istoria satului Balilesti
Este atestat documentar in zapisul din 1549-1550, printre "jucatorii lui Stan Birs din Micesti" aflandu-se si Sava din Balilesti. Prin hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Mihai Viteazul din 24 martie 1598 i se intaresc lui Mihu, mare portar, ocine si tigani in Balilesti.
Istoria satului Bajesti
In contextul localitatilor componente, cea mai veche atestare documentara se consemneaza in cazul satului Bajesti. Acesta este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Neagoe Basarab, la 5 septembrie 1519, prin care se intaresc manastirii Valea, daniile monahei Magdalina si comisul Hamza. Asezarea este mentionata ulterior prin documentul din 6 iunie 1528, prin care Radu de la Afumati intareste lui Serb si fiilor sai ocine in Bajesti. Satul "infloreste" in vremea lui Mares Bajescu, secolul al XVII-lea (1638). Alte atestari documentare despre satul Bajesti se refera la: familia Belu (Barbu Belu, Stefan Belu) care a stapanit mosia Bajesti; satenii Nita Boteanu si Ion Bucurel, decedati in urma Razboiului de Independenta din 1877 si mentionati pe monumentele inchinate eroilor neamului.
Istoria satului Golesti
Este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Petru cel Tanar (n. 1546 - d. 1569), prin care intareste fiilor lui Manea Vulpoiul "parte din Golesti pe care o avea inca din vremea raposatului voievod Vlad Calugarul".
Istoria satului Ulita
Este atestat documentar in hrisovul emis de cancelaria domneasca a lui Vlad al VII-lea Vintila, la 26 aprilie 1533, prin care intareste lui Micsan cu fii sai si lui Vlaicu, cu fratii si fii sai, "sa le fie la Negresti si Ulita, a patra parte din Ocina".
Istoria satului Poienita.
In 1864 era un catun ce facea parte din comuna Golesti, sediul primariei fiind la Poienita. In septembrie 1908, la Poienita s-a construit prima scoala care inca mai exista si astazi. In urma sapaturilor intreprinse pe teritoriul fostei comune Golesti, s-au gasit fragmente de lemn carbonizat, ceramica Gumelnita (ce dateaza de peste 2500 de ani), precum si fragmente de sticla si ceramica dacica si romanica. In prezent, exemplare din aceste descoperiri se gasesc in satul Golesti, la Muzeul de Etnografie si Istorie, colectia Profesor Dan Dimulescu.
Istoria satului Priboaia
Este recunoscut ca fiind un sat cu traditie in arta olaritului, peste 50% din populatie fiind implicati in aceasta activitate. Produsele (ulcioare, castroane, etc) le valorificau la targurile saptamanale si la Sarbatorile Legale.
Pana la organizarea administrativa actuala a comunei Balilesti, cele 7 sapte sate componente au fost grupate in urmatoarele foste comune:
Golesti, infiintata in anul 1864, cu urmatoarele localitati: Priboaia, Poienita, Golesti si Ulita;
Bajesti, constituita din satul cu acelasi nume;
Balilesti, alcatuita din: Balilesti si Rumanesti (actualul sat Valea Mare).